Baneocin unguent, 20 g, Sandoz

Baneocin unguent este indicat în tratamentul infecţiilor determinate de microorganisme sensibile la neomicină şi/sau bacitracină:

- infecţii bacteriene cutanate localizate, de exemplu: furuncule, carbuncule (numai după tratamentul chirurgical al leziunilor), sicozis la nivelul bărbiei, sicozis profund, hidrosadenite supurative, stafilodermie periporală, paronichie.

-infecţii bacteriene cutanate limitate ca suprafaţă, de exemplu: impetigo contagios, ulcere crurale infectate, ulcere de stază infectate, eczeme suprainfectate, leziuni prin abraziune sau tăiere suprainfectate, postchirurgie estetică şi grefe cutanate (utilizat şi în scop profilactic), profilactic în arsuri şi leziuni determinate de lichide fierbinţi.

Mod de utilizare:

Doza recomandată atât la adulţi cât şi la copii cu vârsta peste 2 ani este de 2 până la 4 aplicaţii Baneocin unguent.

La pacienţii cu arsuri suprainfectate pe mai mult de 20% din suprafaţa corpului, Baneocin unguent trebuie aplicat o singură dată pe zi, în special la pacienţii cu insuficienţă renală, deoarece substanţele active pot fi absorbite sistemic.

În cazul tratamentului local, nu trebuie depăşită doza de 1 g neomicină pe zi (echivalent cu 200 g unguent Baneocin) administrată timp de maxim 7 zile. Dacă este necesară repetarea tratamentului, doza trebuie redusă la jumătate.

Unguentul se aplică în strat subţire pe zona afectată. Dacă este necesar, zona se poate acoperi cu un pansament.

Contraindicații:

• Hipersensibilitate la bacitracină și/sau neomicină, la alte antibiotice aminoglicozidice sau la oricare dintre excipienţi
• Leziuni extinse, severe ale tegumentelor, deoarece absorbţia medicamentului poate determina ototoxicitate şi surditate consecutivă
• În caz de tulburări severe cardiogene sau neurogene, leziuni vestibulare și/sau cohleare preexistente, utilizarea de bacitracină/neomicină nu este indicată în cazul în care există posibilitatea unei absorbții necontrolate
• Aplicarea la nivelul conductului auditiv extern, în caz de perforaţie a timpanului
• Aplicarea la nivel ocular
• Aplicarea la nivelul sânilor în timpul alăptării
• Copii cu vârsta sub 2 ani.

Atenționări:

Când se utilizează doze mai mari decât cele recomandate – în special în cazul ulcerelor (neuro)toxice – din cauza posibilității de absorbție trebuie monitorizate cu atenție efectele nefrotoxice și/sau modificările ototoxice.

Acest risc este crescut la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau/şi renală, prin urmare înaintea şi în timpul tratamentului se recomandă efectuarea de teste de urină și sânge precum şi audiometrie.

La pacienţii cu otită medie cronică persistentă, este necesară prudenţă datorită posibilităţii apariţiei ototoxicităţii.

Utilizarea asociată de aminoglicozide cu administrare topică și sistemică trebuie evitată datorită riscului de toxicitate cumulativă.

La pacienţii cu acidoză, miastenia gravis sau alte boli neuromusculare este necesară prudenţă deoarece, în cazul absorbţiei necontrolate a bacitracinei/neomicinei, poate să apară bloc neuromuscular. Pentru antagonizarea acestui efect pot fi utilizate calciu sau neostigmină.

În cazul utilizării prelungite, trebuie avută în vedere posibilitatea apariţiei microorganismelor rezistente, în special fungi. În aceste cazuri, se va trata adecvat infecţia nou apărută.

Dacă apar reacţii de hipersensibilitate sau suprainfecţie cu microorganisme rezistente, tratamentul cu Baneocin pulbere trebuie întrerupt.

Expunerea la soare sau la radiaţii UV, poate să determine fotosensibilitate sau reacţii fototoxice.

Prezentare: Cutie cu 1 tub din aluminiu x 20 g unguent